... tipar“1
Pentru noţiunea de bun de tipar v. Funeriu[14, p.220]. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... filosofic.2
Există o serie de surse importante (cum ar fi meterialele publicate de către jurişti) care nu sunt tratate aici. În măsura posibilului, acest lucru poate fi făcut sub forma unor răspunsuri la întrebări pe situl cărţii. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... ceva.3
Bazerman[2, pp.26-27] recomandă transformarea notelor scrise pe marginea textului într-un jurnal de lectură. Dincolo de pericolul de distrugere a exemplarelor din bibliotecile publice, notaţiile marginale conţin şi alte primejdii. Sunt în dezacord cu ideea lui Bazerman de a consemna reacţiile afective. În orice caz, acestea nu sunt potrivite cu lucrul la eseul filosofic. Jurnalul de lectură ca atare are un mare dezavantaj faţă de fişe: căutarea informaţiilor este dificilă; sortarea lor după diverse criterii este imposibilă. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... ideilor-cheie4
Parafrazarea trebuie făcută cu grijă. Peter Suber observă, într-un text care-l completează pe cel din bibliografia finală, că trebuie să trecem dincolo de „meşterirea superficială a formulărilor“ originalului (v. Suber[42, plag.htm]). 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... ulterioare.5
Prezenţa citatului pe fişă poate să ne ajute şi la realizarea unei parafrazări corecte. Putem măsura lesne distanţa dintre cuvintele originalului şi cuvintele noastre. Cum ajungem la „cuvintele-noastre“? Metoda cea mai bună este aceea de a ne constitui pe moment în avocaţii textului original. Ca avocaţi trebuie să dăm cea mai bună formă ideilor originalului. În plus, trebuie să ne străduim să fim mai concişi decât originalul. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...sic.6
Termenul „sic“ vine din limba latină şi aici înseamnă aşa este scris în original. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... propoziţiei-cheie.7
Nu uitaţi să notaţi numerele paginilor. Aveţi nevoie de ele atunci când citaţi! 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... noi.8
V. pagina [*] aici. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... autor.9
Pentru detalii trebuie consultat manualul Editurii Universităţii din Chicago menţionat în bibliografia noastră[7, cap.16] sau o ediţie mai recentă. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... noastre.10
Opţiunile noastre pentru cărţi, studii şi articole reprezintă o adaptare a soluţiilor din Manualul Chicago[7, 15.34 ş.u.]. Am păstrat chiar şi virgula de după titlul articolului. Plasarea datei este însă diferită. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... precizat.11
Manualul Chicago University Press[7, 15.90] 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...in.12
Folosirea lui in pare preferabilă atunci când bibliografia ar putea fi consultată şi de către persoane care nu cunosc limba română. Acest cuvânt are sens în latină şi este larg folosit în limbile europene. Pentru evoluţia (mai complicată decât credem deobicei) de la latinescul in la în v. Iancu şi Horvat[19, p.143]. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... citată.13
De exemplu, în cartea lui Antony Flew[13] fiecare alineat este numerotat. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... anul14
Un exemplu ar fi, de pildă, data de 2003-10-14. În carte este folosită forma 14 octombrie 2003. Această formă ar putea genera însă complicaţii când folosim baza de date bibliografice în documente scrise în limbi diferite.
Forma aceasta a datei este cea folosită şi de translatorul latex2html.
Dacă găsim doar anul, punem numai anul. Aceasta este, de altfel, situaţia cea mai des întâlnită în practică. A se vedea pagina cu modificãri. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... ele.15
Deşi se numesc „pagini“, ca şi „paginile“ cărţilor, documentele HTML se compun deobicei din numeroase fişiere conectate prin trimiteri. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... „minte“.16
După cum arată pe larg Ioan Oprea[31, 122] termenul „minte“ a fost amplu folosit în textele filosofice româneşti. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... engleză.17
Este bine să ne uităm atent şi la alte limbi romanice, nu doar la franceză, atunci când traducem din engleză. Clasica scriere a lui Bertrand Russell, The Analysis of Mind, este tradusă în italiană cu titlul L'Analisi della mente (Roma: Newton Compton Editori, 1969). 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... înţelesuri.18
Oprea[31, p.225]. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...sententia.19
Walter W. Skeat, A Concise Etymological Dictionary of the English Language (Oxford: Clarendon Press, 1882), s.v. După Skeat, înţelesul cuvântului latinesc este cel de mod de a gândi. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... „sentinţă“.20
Dicţionarul limbii române (Bucureşti: Editura Academiei Române, 1990), vol.X, partea a 3-a, s.v. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...aforism.21
Ibidem. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... verb,22
Jean Dubois et al., Dictionnaire du français contemporain (Paris: Larousse, 1966), s.v. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...Shift!). .1
Combinaţia SHIFT+O creează un rând deasupra celui pe care am dat comanda. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...wget. .2
Wget este un program din lumea Unix, unde acesta este modul de a opri forţat rularea unui program. Programele MS-DOS sunt oprite, probabil, de CTRL+BREAK. În Win98 apăsaţi CTRL+ALT+DEL şi opriţi procesul respectiv. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... descărcate. .3
Din practică ştiu că se întâmplă ca o persoană să aibă în pagina sa texte pe care aş vrea să le citesc şi care nu ocupă mult loc pe disc, dar şi fişiere enorme cu muzică sau filme, de care n-am nevoie şi care ar putea epuiza spaţiul de pe disc. Sub sistemele Unix sau WindowsNT, în mod normal, utilizatorii obişnuiţi au alocată doar o porţiune limitată de disc. S-ar putea ca un film să nici să nu încapă pe zona care le-a fost alocată. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... întrerupte. .4
Pentru mai multe detalii despre wget şi pentru problemele ridicate de combinarea diverselor opţiuni consultaţi documentaţia programului. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...MySpell .5
Autorul MySpell este Kevin B. Hendricks. Algoritmii utilizaţi pentru a opera cu afixe sunt bazaţi pe cei ai lui Geoff Kuenning, autorul programului Ispell. Persoanele interesate de detalii pot citi cu folos sursele programului TEXnicCenter în partea lor care priveşte MySpell. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... %pc. .6
Litera l vine de la line; nu o confundaţi cu cifra 1. Studiaţi opţiunile la invocarea în linia de comandă a lui Vim cu ajutorul comenzii gvim.exe -help. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... Chicago. .7
A se vedea documentul btxdoc din documentaţia MikTEX. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
... corect. .8
N-am reuşit să localizez problema, dar bănuiesc că totul pleacă de la problemele generate de ideea de integrare ca atare. Programul trebuie să captureze fluxul mesajelor compilatorului, care este apelat însă în linia de comandă. 
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.