Lucrările de licenţă, disertaţiile sau tezele de doctorat de la filosofie nu presupun, de regulă, operaţiuni de tehnoredactare dificile. Practic trebuie soluţionate trei probleme: (1) structurarea textului în capitole, secţiuni şi subsecţiuni; (2) introducerea notelor de subsol; (3) realizarea bibliografiei. În rest, nu este nevoie decât de scrierea cursivă a unor porţiuni de text şi, uneori, de litere din alte alfabete decât cel al limbii române.
În practică, editorul Open Office este soluţia cea mai bună. El asigură rezolvarea tuturor celor trei sarcini de tehnoredactare prezentate mai sus. În plus, are marele avantaj de a putea fi utilizat pe platforme diverse (GNU/Linux, Mac, Windows). Pentru a beneficia din plin de portabilitatea Open Office trebuie respectate două cerinţe:
Un editor de texte este un instrument. Ca orice instrument, are avantaje şi dezavantaje. Voi prezenta pe scurt avantajele şi dezavantajele Open Office, aşa cum le-am sesizat în practică, în munca de îndrumare a studentelor şi studenţilor.
Încep cu avantajele.
Dezavantajele Open Office, după părerea mea, nu sunt importante în cazul unei lucrări de filosofie. De asemenea, cu puţin efort, pot fi corectate.
Din câte am observat, multă lume tratează un editor ca pe un program suficient de inteligent ca să ghicească intenţiile autoarei sau autorului. Nu este desigur aşa. În realitate, este nevoie să studiezi editorul şi cel puţin un manual de utilizare a acestuia. Vedeţi şi aceste note despre utilizarea Open Office.
Personal nu folosesc Open Office sau alte programe de tehnoredactare simultană. Cred că, până la urmă, n-ai cum ocoli învăţarea unui limbaj de tehnoredactare. Favoritul meu este LATEX . A se vedea însemnările despre separarea tehnoredactării de redactare.
Un exemplu foarte simplu de editor care funcţionează pe Internet găsiţi aici. Editorul facilitează crearea de fişiere LATEX . Nu mi-am propus însă să perfecţionez acest editor.
Puteţi însă folosi editoare perfecţionate direct pe Internet. În acest articol care compară diversele editoare puteţi găsi şi trimiteri la editoare folosite direct pe Internet.
În principiu, puteţi să editaţi lucrarea şi independent de un calculator anume, folosind doar un sit de pe Internet care oferă posibilităţi de redactare/tehnoredactare adecvate cerinţelor lucrării pe care o realizaţi. Este suficient să aveţi acces la un calculator (la Internet Café, bibliotecă, prieteni etc.) conectat la Internet. Contul pe un sit de editare seamănă cu acela de e-mail. De fapt, accesul la editorul de texte poate fi chiar parte a contului pe care-l folosiţi pentru a transmite mesaje electronice. De exemplu, dacă deschideţi un cont Google Mail aveţi acces şi la editorul de texte (în Documents).